OMUL MODERN SAU PROGRESIST ESTE ÎN REALITATE NEFERICIT DEOARECE CA ATEU SAU ORTODOX DE FORMĂ ORI DE ALTĂ CREDINȚĂ NU ARE ACCES LA BUCURIILE DUHOVNICEȘTI ȘI NU ARE COMUNIUNE CU DUMNEZEU…

Iubiți frați români de pretutindeni, trăim în prezent și din păcate într-o societate tot mai bolnavă, care se alienează pe zi ce trece, una tot mai desacralizată și secularizată, care se îndreaptă treptat spre autodistrugere, apostazie generală și chiar satanizare. Iar boala numărul unu în lumea întreagă va fi în curând depresia…

Omul modern de astăzi, în trufia lui nemăsurată crede mai mult ca orice în puterea minții omenești, în știință și tehnologie, ajungând în stadiul în care se crede pe sine a fi dumnezeu precum cândva filosoful nihilist și ateu Nietzsche care alerga pe câmpuri strigând că el este dumnezeu…

Vedem cum în mod paradoxal omul modern avansează material tot mai mult dar în același timp regresează tot atât de mult în planul spiritual și cultural. Este tot mai nefericit și trist pentru că se lipsește permanent de bucuriile și fericirile credinței adevărate (ortodoxe), care sunt daruri primite de la Dumnezeu.

Altfel cum vă explicați fraților toate manifestările lui maladive culminând cu bolile depresive și suicidul? De ce oameni care au sau nu au familie dar au o situație materială prosperă sau foarte bună ajung să se gândească la unul dintre nenumăratele moduri de a-și curma suferința lor sau moartea? De ce unii recurg la un mijloc pus la dispoziție de autoritățile unor state, cum este eutanasia asistată?…

Păi, nu mai este valabilă zicala românească precum că „banii aduc fericirea”? Doar sunt destui care se închină banului și cred că având bani pot face orice își doresc, își pot împlini orice vis…

În realitate, putem constata cu toții pe propria noastră piele că banii nu sunt totul și cu bani nu poți cumpăra chiar orice. Pentru că oricâți bani ai avea, nu se poate cumpăra niciun dar de la Dumnezeu precum sănătatea, fericirea, credința în Dumnezeu ș.a.m.d.

Și astfel ajungem și la capitolul bucuriilor duhovnicești. Ce bucurie poate umple mai mult sufletul omului decât părtășia deplină cu Hristos prin primirea Sfintei Împărtășanii? Așadar cei care participă trup și suflet la Slujba Sfintei Liturghii pot primi har și conștientiza bucuria comuniunii cu Creatorul nostru prin lucrarea Duhului Sfânt care devine în Biserică o conlucrare sau lucrare divino-umane.

O altă mare bucurie duhovnicească o trăim în preajma praznicului împărătesc al Nașterii Domnului sau de Crăciun cum îl numesc unii, când bucuria este amplificată în familia ortodoxă iar dovezi grăitoare sunt chiar și frumoasele noastre colinde românești care vestesc Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Sunt bucurii sfinte…

Bucurii duhovnicești putem avea și atunci când ajungem să contemplăm Creația lui Dumnezeu, diversitatea și frumusețea ei greu de exprimat în cuvinte, când dăruim ceva aproapelui nostru, când ajutăm sau facem o faptă bună, când citim o carte ortodoxă pe care o înțelegem mai mult sau mai puțin și care ne este de folos pentru a dobândi virtuțile creștine și mântuirea sufletului, când realizăm anumite creații etc.

Aceste bucurii duhovnicești contează de fapt cel mai mult în toată viața noastră pentru că nu sunt superficiale și lumești precum întâlnim uneori în jurul nostru. Nu sunt plăceri (forme ale păcatului), ci stări de luminare sfântă în viața noastră sufletească. Duhul lumesc nu produce cu adevărat fericire, ci doar cel mult iluzii ale acesteia sub forme chiar caricaturale.

Dincolo de efectele secundare sau colaterale, credeți dumneavoastră că un copil sau un tânăr care joacă multe ore pe zi unul sau mai multe jocuri pe calculator sau pe telefonul său este fericit sau împlinit?…

Am putea spune că bucuria adevărată nu poate fi regăsită decât în comuniune, în comuniunea cu Dumnezeu, cu Maica Domnului, cu Sfinții, precum și cu semenii noștri. Așa ne-a fost lăsat de la început. Așa a fost creată și prima femeie, Eva din coasta lui Adam, pentru că nu era bine ca Adam să fie singur…

Merită subliniat și adevărul că micile noastre bucurii lumești nu ne împlinesc cu adevărat. Nicio funcție sau loc de muncă, niciun examen trecut, niciun câștig material sau vreo moștenire de familie nu ne poate satisface sufletul nostru avid după Creatorul său.

Nici măcar găsirea unui partener de viață și întemeierea unei familii, dacă nu crede ori nu respectă poruncile lui Dumnezeu. De pildă, soții care au relații trupești în perioada unor posturi sau în zilele de post (miercurea și vinerea) se pot îmbolnăvi sau copiii se nasc cu anumite malformații sau bolnavi…

Vedem așadar că omul modern și mare progresist de astăzi este în esența lui opusul creștinului ortodox care crede în Dumnezeu și pe care îl disprețuiește în aroganța lui și îl urăște. Lui îi este cu neputință a rosti rugăciunea: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”…

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați link-urile de mai jos:

MĂ ADRESEZ ȚIE, OMULE DE ASTĂZI…
https://wp.me/p4SIhd-1HE

https://www.urcusspreinviere.ro/647/in-ordinea-cea-mai-duhovniceasca-nu-mai-exista-cadere-ci-numai-ridicare/

https://marturieathonita.ro/recomand-o-nesfarsita-veselie-sufleteasca-in-ascunsul-tau-ca-aceasta-marturiseste-ca-esti-cu-iisus-hristos-in-inima-ta-si-n-respiratia-ta/

https://youtu.be/HwAPZXHUJF4?si=DXTVW5ekmFqlRgg-

https://ro.scribd.com/doc/234537256/Tristetea-draceasca-Parintele-Arsenie-Papacioc-docx

Parintele Justin Parvu: Solutia este intoarcerea la traditie

MĂ ADRESEZ ȚIE, OMULE DE ASTĂZI… – Radu Iacoboaie, Pitești, Ed…., 2016 (volum de eseuri)

 

PS. DE CE SE NASC COPIII BOLNAVI.

Toată lumea se întreabă de ce se nasc copiii bolnavi. Din cauza păcatelor părinților lor, toți ar trebui să se nască invalizi! Un copil sănătos este un semn al marii milostiviri a lui Dumnezeu. Și noi o luăm ca pe ceva de la sine înțeles. Dacă părinții nu luptă împotriva păcatelor lor, va fi de două ori mai greu pentru copiii lor și de trei ori mai greu pentru nepoții lor. Cu fiecare nouă generație, păcatul nepocăit devine mai rău și mai adânc înrădăcinat. Așa că aveți grijă de copiii voștri, rugați-vă mai mult pentru ei. Necazurile sunt in apropiere este aproape. Învățați să vă pară rău pentru ei. Asta înseamnă să-ți învingi păcatul, asta e milà pentru copii.

Părinții ar trebui să fie în frunte în toate, mai ales în rugăciune și virtute. Dacă aduc copiii mici la biserică pentru a primi Sfânta Împărtășanie, dar nu duc o viață duhovnicească, nu se unesc cu Hristos, îl condamnă pe copii la suferință. Aceasta este o nenorocire. Când copiii nu văd un exemplu bun de la o vârstă fragedă, ei cresc fără lege.

Într-o familie, trebuie să fie mulți copii. Dar în cartea lui Sirah se spune că atunci când copiii „se înmulțesc, să nu te bucuri de ei, dacă nu este în ei frica Domnului”. Mai bine un singur om drept decât o mie de păcătoși. Și este mai bine să mori fără copii decât să ai copii nelegiuiți.

☦ Arhimandritul Ipolit Khalin (via Claudia Anuța, pe Facebook)

Mișcarea pentru Apărarea Ortodoxiei și a României
25 mai 2024